Povestea somnului

Buna fetelor, bine ati revenit pe blogul meu. Majoritatea il cunoasteti deja pe micutul Tudor, baietelul meu de 1 an si 3 luni. Povestea noastra incepe in urma cu aproximativ un an jumatate, cand ca orice viitori parinti pregateam trusoul copilului. Unul din elementele trusoului a fost patutul, locul unde avea sa doarma micutul nostru.

Tudor - la cateva zile

Dupa ce am studiat piata, noi ne-am hotarat ca dorim un model care sa fie din lemn, nu exagerat de scump, sa aiba mai multe pozitii (reglabil pe verticala) si daca se poate sa se asorteze cu mobila care o aveam in viitoarea camera a copilului (maro inchis si crem).

Modelul ales de noi a fost SAFARI GIRAFFE KLUPS care ni s-a parut ca se potriveste cel mai bine cu ceea ce ne doream. In plus am mai ales si o saltea de cocos de 120x60 cm, pentru ca auzisem ca e buna pentru coloana si "circula" mai bine aerul prin ea.

Inainte sa cumparati un patut, poate ar merita sa va ganditi daca va surade varianta co-sleepingului. Pentru noi nu s-a potrivit, insa mai multe prietene de-ale mele au vazut ca pentru ele functioneaza mult mai bine co-sleepingul, decat dormitul separat. Ele au folosit patutul ca loc de joaca sau un loc sigur in care poti lasa copilul pentru cateva minute.

Prima perioada dupa nasterea copilului s-a dovedit a fi una foarte obositoare si dificila. Pe langa acomodarea cu noul rol de parinti, alaptarea, schimbatul scutecelor sau ingrijitul buricului (chestii care poate acum ni se par triviale), piticul se trezea de nenumarate ori pe noapte pentru mese. Si mai erau si colicii!

Sustinerea sotului meu a fost cruciala. Prin mai multe iteratii a dezvoltat un sistem prin care sa dormim fiecare cat decat. Puneam piticul la somn in jur de 20:30 - 21:00 si el avea prima tura de veghe pana la ora 24:00. Eu faceam un dus si eram trimisa la culcare in living cu usa inchisa. Daca se trezea piticul in tura lui, se ocupa sa il consoleze si sa incerce sa ii calmeze colicii. Pentru noi a functionat Bonisan si folosirea de "white noise" (sotul meu a experimentat cu mai multe de pe YouTube, pana l-a gasit pe cel care functiona cel mai bine pentru Tudor).

O alta smecherie care pentru noi a functionat a fost swaddling, practica in care invelesti bebelusul ca o franzeluta, acest lucru impiedicandu-l sa se lovesca peste cap cu propriile manute. Cand sunt asa mici, bebelusii misca manutele foarte haotic si uneori se lovesc cu ele.

De la ora 24:00 incepea tura mea, cand sotul meu se punea la culcare in dormitor cu usa inchisa, deschidea usa la living, asa ca daca se trezea Tudor, il auzeam si puteam sa merg la el. Arma mea secreta ... alaptatul. Toate necazurile din lume dispareau cand lua sanul in gurita si bea putin laptic. Dupa ora 24 trezirile erau de obicei din 2 in 2 ore.

A fost o perioada grea, in care eu si sotul meu facem concurs cine are cele mai mari cearcane. Fiindca somnul ne era intrerupt, nu prea reuseam sa ne odihnim. Dar am format o echipa, ne-am sustinut unul pe celalalt si am invins. Acum ne uitam in urma si zambim, cand ne amintim smecheriile care le-am facut pentru a izbandi. 

Un alt element crucial pentru primele luni alaturi de micutul nostru, a fost lampa de veghe. Ea da o lumina slaba si difuza in camera, doar cat trebuie pentru a putea vedea ce face copilul si a-l putea alapta, fara sa fie nevoie sa aprindem o veioza sau becul, care ar fi facut sa dispara si ultima farama de somn care mai exista in bebelus. Astfel puteam sa il alaptez si el sa adoarma la san destul de repede.

Tudor - 2 luni

 Un scutec pe noapte. Tot prin mai multe incercari am descoperit ca nu prea e nevoie sa schimbam scutecul bebelusului noaptea de mai multe ori. Scutecele sunt destul de performante si pastreaza funduletul uscat.

 

 Bebelusii trec prin diferite faze in dezvoltarea lor, uneori dorm mai mult, alteori dorm mai putin. Au tipare de somn care difera de la copil la copil. Ce ne-am lamurit noi e ca inevitabil toti copilasii ajung sa doarma constant toata noaptea (o binecuvantare pentru parinti). Pentru noi acesta perioada a inceput de pe la 11 luni.

Nu uitati nici de sacul de dormit, care ajuta foarte mult ca bebelusii sa nu se dezveleasca noapte odata ce mai cresc. Pentru noi sacul de dormit a devenit o constanta si il folosim chiar si in ziua de azi.

Fetelor v-as putea povesti inca pe atat si aventura noastra alaturi de Tudor e inca la inceput. Sper ca tinerele sau viitoarele mamici au gasit in acest articol putina inspiratie si speranta.

Va pup pe toate si daca aveti vreun sfat bun pentru ca bebelusii sa doarma bine va invit sa le lasati in comentarii! Somn usor! Zzzzzz